E ciudat când te chinui ani la rând să descoperi modul de gândire a unui om misterios, închis în el, tăcut, de lângă tine şi-atunci când el nu mai există şi te-ai oprit demult să te mai întrebi, dai de o foaie scorojită, uitată ca semn de carte într-un roman SF… şi citind-o, brusc, înţelegi…

 Această hârtie provine dintr-un caiet pe care scria:
 TEZĂ LA LIMBA ROMÂNĂ,
 Notă acordată de d-na (tov.) Bucurescu 1

Atunci cînd te legi de istorie începi B.C. sau A.C., adică „anul 0”.
Cam aşa începe:
– ZONA : undeva prin Palestina de azi.
– RESURSE : deşert, deşert şi cam atît.
– ADICĂ : Şi D-zeu văzu că e bine.

ÎN LIMBAJUL DE AZI :
Deşert, deşert. Vînt, furtună de nisip, dealuri de nisip, văi de nisip. Nisip aici, nisip acolo, oriunde şi oricînd nisip.
În tot pustiul ăsta, Nenea D-zeu nu avu ce face, şi-l făcu pe tov. Adam.
Bun geşeft.
Adam în stânga, Jidăm în dreapta TĂT ADAM.
Pustiu, nisip, vînt şi tot tacîmul.
Şi urmează greşeala capitală. Nenea D-zeu, Şefu! , în loc să ridice ochii la cer, se gîndi că M. Adam e singur. Drace! Şi luă o coastă… Eva… şarpele (a nu se confunda cu THE SNAKE), RAI caput (adică „off”), măr a.s.o. (adică and so on).
Se pare că Şefu n-avea ochelarii adecvaţi. Că dacă ridica un pic ochii băga bine de seamă norii de deasupra nisipurilor, vînturilor, dunelor.
Dacă ridica un pic ochii, vedea norii. Norii frumoşi, pufoşi, vătoşi, dar simplii nori. Dacă era aşa, NEMA:

1. – fruct oprit.
2. – EVA
3. – şarpe
4. – EXIT ->EARTH

Din păcate, ca să vezi norii ai nevoie de fantezie.
Adică nu merge ecuaţia:

BRAIN + EYES + FEELINGS = CLOUDS
——————————>

Mai bine zis în sensul indicat de săgeată.

Ei, ce să-i faci!
Nici măcar d-nul DOAMNE, DOAMNE, nu le ştie pe toate!

Aşa că, cei ce se preling prin nori, cei pentru care fantezia e mai presus de toate, cei ce cred că nivelul norilor e mai presus de talpa amărîtă a deşertului. Cei ce cred şi simt toate astea, vor fi primii.
Nu în nori, ci prin ei.
Nu în deşert, ci peste el.

N.B.1:
De ce dracu’-ţi scriu toate astea?
Chiar exact nu ştiu, poate bănui:
– nu cred că un om normal există cu adevărat
– cred că lumea asta-i făcută să-ţi cam baţi joc de ea
Şi toate astea se pot face:
– fiind în nori
– echivalent cu a avea fantezie
– a întârzia minim 5 minute, max 30
– a rîde de cel mai serios lucru, a lua cel mai neserios lucru în serios
– a aduce deşertul la nivelul absolut al norilor
Nu ştiu ce-mi veni. Poate era mai ca lumea cînd eram strîns legat de NEA’ CARAGEALE. Cine ştie, a fi serios înseamnă a fi realist?
Nu-mi stă bine, se pare că am intrat într-un nor negru.
Oricum un nor alb aduce a Polul Nord sau Sud, unul negru nu. Ăsta negru, eventual a deşert.

FINE DEL PRIMO

TEMPO
____________________________________________________

SECUNDO TEMPO

La dracu?! Am vrut să spun doar atît: mă bucur că nu mă tîrăsc prin nisip, mă bucur că nu te tîrăşti prin nisip, mă bucur că mai sînt oameni ce-şi pot permite să-şi preumble capul prin nori.
De fapt, toată amăreala asta de pseudo-spovedanie derivă din:

„INFORMATION IS NOT KNOWLEDGE,
KNOWLEDGE IS NOT WISDOM,
WISDOM IS NOT TRUE,
TRUE IS NOT BEAUTY,
BEAUTY IS NOT LOVE,
LOVE IS NOT MUSIC,
MUSIC IS THE BEST”

ce s-ar traduce prin faptul că cei ce se cred normali adună atîtea reguli şi concepte pentru a-şi demonstra lor înşişi că sînt normali, încît îţi dai seama că n-au cum dracu’ să fie normali.

N.B.2: Chiar, de ce dracu’ţi scriu toate astea?
Nu-mi bat capul! Efectiv nu ştiu.

N.B.3: Chiar, de ce-ţi scriu? Poate pentru că-n nori, totul e uşor, „SOFT”, în deriva vîntului, se schimbă, se albeşte, se-negreşte, dar rămâne în nori.

N.B.4: – „Dracu’ ştie!”

FINAL CUT:
„LONG LIVE ROCK N ROLL!”
AIASTA CONTEAZĂ!

A good day to you Miss Anderson,
pardon, Miss Clouderson.

Nota d-nei Bucurescu:
 „-Tovarăşi, avînd în vedere cele scrise mai sus, propun ca M.M. să nu treacă clasa”

(„Aplauze puternice”)
 Bau, Bau, Bau.