Pe vremea mea era B.TON
Intro
Iată, a trecut vremea și B.TON și-a sărbătorit cei 25 de anișori împliniți printr-un concert cum nu s-a mai văzut în Arad (sau dacă s-a văzut, s-a văzut numai la ei). Au avut și niște stick-uri cu noul album de data aceasta, care conține opt piese nou-nouțe și pe care le puteți asculta și pe site-ul lor oficial – așa că dați un play cu încredere aici (da, încă mai există oameni serioși pe lumea asta). Albumul se numește „Unumaimarecaunu`” (deci cum nu se putea mai bine), adică ne-ndeamnă să fim întotdeauna uniți și să evităm (pe cât posibil) tendințele societății individualiste în care din păcate ne scăldăm. Primul, intitulat „Văduva Albă” (casa de discuri „Rebel Music”), l-am prins și eu acu câțiva ani de la Cărturești dacă vă vine să credeți, însă cu comandă online. În prezent îl puteți găsi de cumpărat doar pe lăutarul.ro, dar important e că-l găsiți. Legat de concert, am ratat fix începutul și sfârșitul, numai că așa e și cu trupa asta, parcă-i infinită de la cap la coadă. Nu mai zic de faptul c-a fost plină Frontiera până la refuz în orice parte te uitai. Evident, mai trebuie să menționez că anul de înființare e, cum le place acestora să zică, „anul de grație 2000”, deci cu ei a și-nceput mileniul. Și că tot veni vorba, membrii fondatori și actuali, pentru cine (m-aș mira să) nu știe, sunt Fly la chitară și voce, Gălbenuș la chitară, Dănuț la tobe și Ivan la chitară bas. Pe scurt, da, Arad, se poate și altfel.
The One
Trupa asta, ca să fiu cât mai clar, mi-a marcat majoritatea anilor de facultate prin stilul lor nepretențios și tendințele antiplictis/sistem (luați-o cum vreți). I-am prins atât la Rockfest-urile de la Port Arthur, cât și la pool party-ul de la Ghioroc sau în pădurea de la Conop pe vremea covidului. Pe lângă asta, le vedeam tot timpul prin oraș microbuzul cu celebrul logo B.TON pe el și dintr-o dată mă simțeam mai bine și mai puțin singur (asta cam prin 2010). Deci e un band cu brand, dom`le și restul României chiar nu știe ce pierde. Îmi aduc aminte că pe mașină mai scria la fel de șmecher ASTA NU E AMBULANȚĂ, fiind albă și decorată cu roșu. Și tot felul de șotii de genul. Cât despre canalul meu personal de Youtube, l-am inaugurat datorită unui concert celebru de-al lor din Nerv-ul de sub McDonald`s, alias în acea cramă domnească de care ne povestea atât de pasional Baniciu. Ah, ce vremuri mai erau și alea.
Imagine
La concertul de marțea trecută nici nu ne puteam aminti ce zi e, cât e ceasul, dar știam că-i clară treaba – au trecut 25 de ani de B.TON. Și că tot veni vorba, atâta lume într-o zi de marți n-o să vezi prea des la Flex, numai dacă vine Rammstein, aka celebrul zvon arădean de odinioară. În rest, ne-a dat Fly marți la toți să fie, ca la table, până am zburat cu toții. De fapt, e ca un Antony Kiedis autohton care se încăpățânează să își uite propria vârstă. Sau ca musca de pe coperta albumului „I`m With You” de la Red Hot Chilli Peppers. Nu degeaba se urcaseră fetele pe masă ca în vremurile bune. Și apropo, dacă toată lumea e beton, înseamnă că toată lumea are 25 de ani din nou.
La backing vocals a mai cântat trioul format din Ana Jula, Alexandra Onsbdrig și Roxana Orz, iar Charlie, Basil Mureșan și Petre Ionuțescu (membru în trupa Blazzaj și zis și Trompetre) au completat lista invitaților surpriză, transformând cu alte cuvinte seara într-una cu totul specială.
Ce pot să zic, am filmat până m-au durut mâinile și până mi s-a descărcat bateria. Au fost și cover-uri de la Beatles, Sepultura, Alice In Chains și Muse, o variantă acustică pentru „Racheta Albă”, ne-au și colindat și show-ul a decurs cât se poate de normal. Prin urmare, a fost și bis la hit-ul suprem „Imaginează-ți” de pe primul album, scos și datorită lui Adi Despot de la Vița de Vie. Nu că n-au deschis și pentru ei astă vară, și nu oriunde, ci la Arenele Romane, alături de cei de la Tacking Back August.
FW
De această dată am avut parte și de o sonorizare ideală (via Escu) și a fost prima oară când s-a cântat atât de mult, încât lumea începuse să plece la culcare. Ei bine, la fel de praf erau și domnii de pe scenă și totuși nu se termina nicicum. Așa că nici că se putea mai punk.
Și restul e istorie, cu tot cu opening act-ul din partea trupei Sedativ. Mai departe, băieții dau interviuri în stânga și în dreapta, participă la emisiuni importante și nu știu de ce, dar am impresia că urmează o grămadă de lucruri bune și pe viitor. Mai mult, cu doar 4 zile înainte de Flex au avut un alt concert major la Nemesis-ul din Timișoara.
Legat de piesele noi, cover-ul pentru „Protect the Land” de la S.O.A.D. nu a intrat din păcate pe albumul nou, așa că îl adaug eu aici, că îmi place piesa mult. Are și un video trăsnet, deci chiar s-au autodepășit băieții în ultima perioadă. Pentru că, să nu uităm, au scos alte trei clipuri la fel de mișto, pentru piesele 4 și 20, Aluminium și nu în ultimul rând, Licurici. Și toate sunt o durere cap-coadă, filmăriile fiind făcute pe-acoperiș, prin munți și țineți-vă bine, în spațiu. Însă preferata mea rămâne „Golaveraj”.
Și gata, v-am zis prea multe deja, mai jos aveți o halcă mare din concert, așa că să ne bucurăm încă o dată că-i avem în Arad pe acești băieți minunați. Și dați-le o vizită pe Facebook, că cine știe ce mai apare.
P.S. Mai un pic și trec 26 de ani de B.TON, adică time flies when you`re having fun, însă pe viitor o să putem spune cu fruntea sus că pe vremea noastră chiar o fost maxim.
P.P.S. Singurul absent notabil ar fi Bruno Mark Huțiu, actual membru Amalgam și de-a lungul timpului membru fondator al trupei Mere, membru Grave for Sale, Nomega și uneori B.TON.
GALERIE FOTO AICI.
Comments are closed.






