Dacă îți spun, nu mă crezi

18379054_1382948471798155_811453722_o

Dacă îți spun, nu mă crezi, dar dacă te mint s-ar putea să nu mă mai uiți. Și cum nu îmi place minciuna, mai bine risc să mă uiți și să fac tot posibilul să mă crezi. Ce suntem noi dacă nu o multitudine de riscuri? Până și cei care cred că nu riscă nimic, riscă! Riscă să nu afle multe răspunsuri la multe întrebări.

Așa că îți spun: „Play with me. Play dead”. The world is already dead, nu ai nevoie de un cercetător expert în filozofie, psihologie sau comunicare ca să îți confirme asta. The world in it’s entity is dead. Senses of right and wrong sunt demult apuse. Onoare, sinceritate, pfff! Da de unde. toate au fost înlocuite cu acea zonă gri, acea zonă confortabilă care ne permite să existăm într-un perpetuu simț de mulțumire. Flaunting love on facebook only manages to steal time from your own self. Sunt câteva exemple pe care le cunosc personal și cărora le merge bine. Deși sunt oameni diferiți, caractere diferite, toți au ceva în comun: iubirea lor, e doar a lor. Rar mai vezi câte vezi o poză sau un check-in. Așa că let’s play dead, hai să dezactivăm conturi, să ieșim din societate, nobody cares anyway. Not on the long run at least.

I wanna go somewhere, undeva unde să ne putem ascunde cu totul. Acolo să ajung să te cunosc așa pe îndelete. Să îți întorc fiecare filă din suflet, să te citesc în timp ce vorbești. Poți vorbi în același timp când citesc, tot tu ești, nu mă încurcă. Vreau să îmi spui dacă ai văzut Titanic și dacă ai plâns la el când nesimțita de Rose nu i-a făcut loc la Jack pe ușă. Vreau să îmi spui dacă tu mi-ai face loc. Vreau să știu cu cât zahăr bei cafeaua… dacă bei cafea, vezi, nici asta nu știu. Știu, trebuia să întreb demult asta, dar am uitat.

Nu-i nimic, trecem pe listă. Trebuie să îți spun că e ceva, ceva mult din mine ce văd în tine. Parcă știi, de undeva, unde îmi merge mie mintea când dorm. Ai fost și tu acolo? Ne-am văzut pe acolo și nu mai țin eu minte? Nu știu ce mă apropie așa de mult și nici nu mă lansez în supoziții, did that shit before and realized I wasn’ drunk enough to accept what I found, thus the birth of demons. Pentru mine, așa e bine, asta e ceea ce îi face pe mulți să spună : „This is so you!”. This! This is the guy that I am, the one who gets mad easily, over a girl. Acela care înnebunește dacă nu și-o scoate pe fata aia din cap prin cuvinte. I love me this way. It’s not just another rainy day. Mersi, dau o bere.

Dacă îți spuneam, nu mă credeai… așa că am scris.

Comments are closed.