Cele mai brutale bătăi ale inimii mele le-am experimentat în aceste zile cât nu ai fost tu. Corpul, literalmente e în pragul prăbușirii, mental mai am un pic și voi colapsa! Tu, dulce, frumoasă obsesie, vino odată! Am ajuns să știu cum e un drogat în sevraj. Brutal! Prea brutală lipsa ta pentru nopțile mele. Mi-ai tăiat noaptea în două… și nu au fost jumătăți!

Îmi simt gândurile despre tine cum îmi pulsează și am ajuns să cred în dumnezeu (da, cu “d” mic) doar ca să îmi păcălesc cortexul să se liniștească. Îmi urlau brațele după tine, gura mi se împietrise, nu mai știam scrie un cuvânt, un nenorocit de cuvânt, fără tine!

Doamne… dumnezeule, te iau la trântă dacă mi-o scoți din cap! Ea mă suprasaturează cu iubire și lumină într-un mod cum TU nu vei putea. Și acum mă voi duce în iad! Culmea, un “aproape ateu” în iad! Pentru ea… zâmbind mă duc, să bag un “cui” cu Lucifer!