de Volker Schmidt
Decorul şi regia: Volker Schmidt
Costumele: Nina Kroschinske
Light-design: Botond Nosz
Producător: Teatrul German de Stat Timişoara

„De fapt e frumos” – o poveste care ne-arată pe larg ce înseamnă falsitatea în era internetului, de la semivegetarieni şi exhibiţionişti (folosesc OMG, WTF ş.a.) până la Skype, Messenger şi Feisbuc. De unde şi ironia categorică din titlu.

Aşadar… „Monogamia este un concept modern. Când l-am cunoscut, avea căţel şi haine punk. Îmi cumperi chitara pe Ebay (?), am nevoie pentru chirie. Ai prieteni? Nu, toţi colegii mei de trupă se droghează-n mod constant. Berlinul (sau Hamburgul) e gri şi oamenii la fel. Haide pe salteaua roz să-ţi fac nişte fotografii. Mi s-a-ntins machiajul! Mă duc să îmi verific mailul, pozatul e obositor. Vrei să ţi-o tragi cu practicanta şi-apoi să uiţi de ea! Dă-ţi tricoul jos, striveşte salteaua şi muşc-o de colţ. Repară-ţi încălzirea! Nu sunt cinic, locuinţa ta e rece. Eşti monosilabic. Noaptea ne putem iubi. Am o oală cu vin fiert, şi un pat imens şi moale. Nu mai fac teatru, sunt event marketing planner şi am o moştenire. La fiecare sfârşit de săptămână te laşi la mine pe umăr, sunt destul de des pe-aici…  Mailul cu „ce faine-s pozele” nu mai e valabil. ”. Sunt doar câteva exemple pentru a vă etala lipsa crasă de substanţă a unei generaţii fără pic de conştiinţă.

Blonda arătoasă începe să se epileze. Restul rămân şi ei în chiloţi, mâzgălindu-se cu carioca. Se luptă, se sărută, iar sexul e un surogat pentru realitate, aşa încât, ea pentru el e ca şi invizibilă. Apartamentul din New York arată ca o gaură. Din cearşafuri se simte transpiraţia stătută, jegul fiind preponderent. „Eşti online? Răspunde-mi!. Din Mumbai o să vin bronzată, horny şi energică, coapsele mele te-aşteaptă.” În tot acest timp, el se masturbează-n spate. Munca şi familia nu se mai împacă. Zilele devin mai lungi, străzile sunt părăsite, garajele întunecate, iar după gardurile vii viaţa nu există. Cât despre rockstar-ul din piesă, este arogant şi nu vrea o relaţie.

Pozele de pe net sunt reale cică, pentru că spun adevărul despre o situaţie. Vorbim aici de creme antirid, tratamentele de păr, parfumuri şi oricum… lumea vrea să te vadă naked.

„Oare simţurile mai reflectă realitatea dacă stai în noroi şi lapoviţă aşteptând autobuzul? Pe de altă parte, dacă ai coşuri, ai mâncat iute. Ne luăm plante, acvariu, vopsim uşa şi inaugurăm noul nostru apartament din Berlin. La febră musculară, foloseşti ulei de in. Totu-i ecologic, şlefuim de zor şi nu mai fumăm. A revenit la modă şi lemnul.” Două cuvinte aici: inconstanţă şi absurd.

La un moment dat, ia fiecare în mâini câte-un trafalet şi acoperă o pânză-n alb, apoi se miră de lucrare, de parc-ar fi o capodoperă contemporană. Apoi desfac şampania pentru a sărbători apariţia blondei în revista misogină numită „Girls in Disorder”. Starului rock nu îi e frică de moarte, boală sau singurătate, aşa că le dedică tuturor muzica sa, deşi şi-a neglijat amicii.

„Dar ei n-au trup şi nu îi pot atinge. Sunt zgomotos, chiar nu m-aude nimeni? Vă vorbesc pe altă limbă. Cum poţi aprecia pe bune realitatea? După patru ore de shooting pe tocuri am uitat ce mică sunt. Vreau ca odraslei mele să nu îi fie frică de opinia ceilorlalţi, adică să devină ceea ce nu e”. Cele două tipe se iau la sărutări, iar fetiţa blondei începe brusc să plângă.

Foto: Adelina Laura