Canarro în Arad a însemnat pentru mine unul dintre cele mai reuşite concerte la care am fost vreodată-n Flex. Pentru aşa ceva nu există echivalent în cuvinte, aşa că nu vreau s-o lungesc prea mult cu amănuntele. Pentru asta există cele două videouri de mai jos.

Cert este că şi tandemul organizare-promovare a fost peste așteptări, iar oamenii, încet-încet, s-au oprit din flecăreală, chiar dacă asta nu se vede pe filmare (după acel take five nu am mai vrut să deranjez deloc). Pentru că la pauză, băieţii s-au aşezat cu toate instrumentele pe ring, între oameni, unde sonorizarea a fost aproape ideală. Şi când faci linişte, ai parte imediat de fiecare notă, mai ales la o aşa mini-orchestră, extrem de sensibilă la orice fel de zgomot. Per ansamblu, a fost o seară de marţi mai mult decât reuşită, bifând toate grupele de vârstă şi având o atmosferă pe care-o întâlneşti din ce în ce mai rar în aproape orice club.

Pe cei de la Canarro i-aş recomanda chiar şi pentru festivaluri mai de anvergură, cum ar fi Smida sau Gărâna, Jazz Festul de la Timişoara ş.a. de genul. Au şi un solist foarte bun şi sunt şase la număr, deci vorbim de un sextet, care, citesc de pe pagina oficială, a fost fondat în urmă cu, ţineţi-vă bine, şaisprezece ani! Toţi membrii grupului provin din Budapesta. Pentru alte detalii, puteţi da click direct pe trupă să le aflaţi profilul complet, cu stilul practicat, influenţe şi restul lucrurilor relevante. La fel de bine puteţi intra pe canalul lor de Youtube. Acolo o să găsiţi atât clipurile live ale acestora, cât şi videourile regizate sau din studio. Din câte văd, sunt foarte cunoscuţi peste tot în Europa.

Şi, ca să-nchei, repet, mi-a lipsit enorm aşa o seară, şi ţin pentru asta să felicit Flex-ul, cu menţiunea că la partea de sonorizare mai trebuie lucrat puțin. Este foarte bine că ne calcă pragul trupe cu sound-uri unice, pline de zâmbet, debordând de fler şi virtuozitate, dacă mă-nțelegeți. Astfel, uşurinţa execuțiilor i-au adus mai aproape de public, terminând în aplauze și ovațiuni. Că te şi-ntrebi, de unde vine acel sunet plin, chiar de nicăieri? Vă dau un indiciu: Budapesta.

Audiţie plăcută!