Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara și Narodno Pozoriste Sombor (Serbia) prezintă spectacolul „Exit”
O piesă de Árpád Schilling și Annamária Láng
Regia: Árpád Schilling
Dramaturgia: Bence Bíró
Traducerea: Notaros Ludovic
Distribuție: Balazs Attila, Bandi Andras Zsolt, Csata Zsolt, Ninoslav Dordevic, Eder Eniko, Andrei Elek, Branislav Jerkovic, Matrai Lukacs Sandor, Dragana Susa, Tokai Andrea, Vass Richard, Carmen Vlaga-Bogdan

Iată o piesă care ne lasă blocați la granița cu UK-ul, alături de niște emigranți români, unguri sau sârbi, târâți de destin cu geanta după ei. Plecările în lanț din ultima vreme ne arată cât de critică e situația în aceste țări sărace. Astfel, toate fricile, așteptările și deziluziile noastre se adună într-un punct și exclamă „Europa!”. Totodată, orice nație are tipologiile sale umane, respectiv domeniile care îți asigură pâinea zilnică. În mod intenționat, decorul e un antidecor cu reflectoare și pereți degradați. Eroii noștri se îmbracă exact ca niște marginali lipsiți de orice perspectivă.

Varianta A. 

Semnal slab, romi, români, unguri din Ardeal, sârbi și unguri get beget. Se împrumută telefoane, sticle de răchie, nu se intră și nu se iese. Poliția nu scoate-un pâs. Se fumează la greu și se stă pe geamantane. Lumea-i obosită. Tensiunea crește. Nimeni nu pricepe ce-i cu amânarea. Alții se roagă cu pașapoartele în mână, în vreme ce trolerele zumzăie dintr-o parte-n alta. Majoritatea merg să muncească.

Ca reprezentant îl aleg pe proful sârb de geografie cu prieteni stabiliți peste tot în Europa. Doar el poate vorbi cu paza de la graniță – restul rămân înăuntru. Situația delicată în care se află le cere să se comporte ca un grup unitar. („No, nu mai fiți unguri” – se aude de undeva). De la agonie se trece la extaz, atât în rândul protagoniștilor, cât și în cel al publicului. Lucrurile se complică. Se discută la grămadă. Europa-i nemiloasă cu cei care nu vorbesc limba engleză. Formulările stranii nu se acceptă. Până la proba contrarie, Occidentu-ți suspectează fiecare mișcare. Una-i să ceri și alta-i să pretinzi. Dacă ai o boală sau dacă ești vreun terorist? Urmează povestea băiatului handicapat snopit în bătaie de către taică-su. Careva e acuzat c-ar fi preot pedofil, însă face fix „pe dos” și-l ajută pe copil. Se întâmpla într-o excursie în munți la lacul Balaton.

Varianta B.

Europa-i o probă cu chestionare complicate. De unde vii și unde mergi? Pentru cât timp și cu ce intenții? Scrie că mergem la rude, se aude cineva în șoaptă. Nu vrem ajutor social. Ce-i aia emancipare? Au mai rămas două minute și formularele trebuie strânse. Încalci legea, ești expulzat pentru totdeauna. Hârtiile se trimit la Ministerul de Externe. Regulile-s stricte pentru toată lumea. Din senin au venit sute de mii în Regatul Unit. O arădeancă visează să îngrijească bătrâni la Londra. Alții merg să gătească sau să repare frigidere. Au prieteni care spală acolo pahare prin restaurante. Se plătește bine. Andrei e bucureștean și taximetrist, nu cunoaște pe nimeni la Londra.

Obligațiile către stat se rezumă la o taxă administrativă… 50 £ each mai exact. Dacă nu treci testu’ ți se returnează banii? Bună întrebare. Suma se strânge, însă afară e asediu. Forțele de ordine sunt sporite cu soldați. Localnicii n-au voie să iasă din cămine. Canalul Mânecii a fost atacat și totul e un haos.

Când viața te ia pe nepregătite, trebuie să te descurci. Că vrei să te faci regizor de film sau că vrei să speli geamuri la Londra, e același lucru. De la o vârstă, copiii nu se mai înțeleg cu părinții, (- Te-ntrețin de 25 de ani și n-asculți nici de mine, nici de maică-ta, în plus vii beat acasă./ – Nu pot să respir din cauza ta!), iar sistemul medical din România e o glumă. Arădeanca a fost asistentă și ne poate elabora. Contabilii nu le au cu umorul (O femeie intră într-o bibliotecă).

Varianta C.

Afară se vorbește despre ceva epidemie; e carantină peste tot. Cântăreața interpretează melodia „Happy birthday, Mr. President”. Restul rămân la bustul gol și dau cu țuica de pământ. Unul se îmbolnăvește și e dus în carantină. La nivelul capului, liderul îi echipează cu niște pungi de plastic. Izolarea virusului e esențială.

Profesorul își îndeamnă grupul să lupte până la capăt și să iasă împreună din încurcătură. Prin urmare, acesta plănuiește să rezolve gardienii și să le confiște uniformele și cheile.

La final, se comite o crimă și liderul „rebelilor” e „neutralizat”.

Piesa a reușit să se joace cu fiecare element aflat la îndemână, epuizând aproape orice variantă. Totodată, și-a angajat personajele într-o serie de răfuieli și situații-limită. Și asta se vede cel mai bine în clipurile de mai jos. Eu, unul, m-am văzut deja în nefericita postură de străin, cu lumea din jurul meu acționând mereu pe dos. În plus, de câte ori n-am fost acuzat de lucruri pe care nu le-am făcut sau am fost băgat în aceeași oală cu categorii de cea mai joasă speță. De asemenea, am putut relaționa și prin prisma faptului că mă afectează din plin ce se-ntâmplă cu țara mai nou (la nivel de conducere și dincolo de ea). Pe de altă parte, avem lumea Vestului și regulile sale aspre cu care greu m-aș împăca. La cea mai mică abatere, miza societății în secolul curent e să te sancționeze. Munca de jos, prejudecățile, inegalitatea, birocrația, indiferența, ferirea de medici (care te trag pe sfoară), umilința, singurătatea, legile schimbătoare, rudele detestabile și lipsa oricărui sprijin (din partea semenilor sau a autorităților) sunt ingredientele de bază ale acestei compoziții numită în mod sugestiv „Exit”.

P.S: Voi ce părere-aveți? Cât de departe suntem de Europa și ce-ați schimba dac-ați fi în fruntea Uniunii?  

Etimologia cuvântului „troller”: vine de la trunk (cufăr) și roller (rulant, pe role); trolerul e un cufăr rulant. Dacă nu e încetățenit astfel la vorbitorii de limbă engleză, poate fi un substantiv propriu comunizat – T-roller poate fi numele produsului comercializat sau al producătorului (vezi „adidași”, „xerox”, „pamperși”, etc.)

PE AICI SPRE PROGRAMUL „LUNII PLINE DE TEATRU”