Începând cu ziua de azi, se adaugă o nouă filă în istoria Aradului! Strădaniile Asociației CitiZenit au dat roade într-o manieră în care nimeni nu s-ar fi gândit… și toate astea în doar câteva luni! De la sfârșitul lunii mai, începând cu Festivalul „Particles”, particulele artistice au condus soarta uneia dintre emblemele de vază ale industriei arădene demult apuse, a fostei fabrici Teba, spre orizontul de unde istoria ei se vede cel mai bine… și unde viitorul se conturează în formele atractive ale artei contemporane. Astăzi, 19 septembrie 2015, și-a deschis porțile Muzeul Teba, chiar în „Anul European al Patrimoniului Industrial și Tehnic”, iar începând cu luna octombrie, hala mare devine galerie de artă contemporană – un kunsthalle – cu acte în regulă.

Șirul evenimentelor care orbitează în jurul reinventatului brand „Teba” este atât de vast, încât e greu să le evidențiem în ordinea în care merită. Ne oprim, totuși, la ziua de azi, căci astăzi se celebrează în toată România Ziua Europeană a Patrimoniului Cultural. În fiecare an, Consiliul Europei alege o tematică pentru această sărbătoare, iar anul 2015 a fost desemnat „Anul European al Patrimoniului Industrial și Tehnic”. Nimic mai oportun pentru Arad, deoarece orașul nostru – chiar dacă nu putem vorbi decât la timpul trecut – a fost un reper internațional de nebănuit în istoria industrială a acestei țări.

În această mult prea însorită dimineață de sâmbătă, în hala mare a fostei fabrici Teba, Puskel Peter și Bujor Buda, doi istorici arădeni invitați de Centrul Cultural Municipal, au vorbit publicului despre frumoasa istorie a patrimoniului industrial arădean, în special despre Uzinele Teba, acestea având, în ziua de azi, cea mai mare notorietate în rândul tinerilor (și nu numai). Pe urmă, tânăra arhitectă Amalia Ignuța a vorbit despre fenomenul valorificării unor clădiri industriale dezafectate, oferind și alte exemple europene, pe lângă Teba noastră.

Când vorbim de emblemele industriei arădene, putem aminti la repezeală Fabrica de mașini – și ulterior de motoare de avioane - MARTA (care a produs taxiurile londoneze din acele vremuri!), Fabrica de Zahăr, Societatea Feroviară Arad-Cenad, Fabrica de lacuri și vopsele „Polyrom”, prima fabrică de jucării din țară, „Arădeanca”, prima fabrică de ceasuri din țară, „Precizia” (fondată în anul 1954! Pe Wikipedia veți găsi că „Victoria” a fost prima astfel de fabrică, care a luat ființă în anul 1962, dar altfel punctează pagina 43 a volumului de eseuri „Orele orașului Arad” / Editura Eminescu. Râmâne să hotărască istoricii), întreprinderile familiei de nobili Neumann (Indagrara, Moara Neumann și fabrica de textile ITA) respectiv, ultimul exemplu, dar nu cel din urmă, o altă fabrică de textile, Teba.

Merită să menționăm câteva curiozități despre fabricile UTA (la început ITA) și Teba, despre care au vorbit astăzi istoricii Bujor Buda și Puskel Peter. La vremea lor de glorie economică, concurau cu fabrica de textile „Goldberger” din Budapesta, considerată a fi cea mai importantă companie producătoare de articole textile din Europa Centrală și de Est. ITA, cea mai modernă uzină de textile din țară a produs prosoape pentru Turneul de Tenis de la Roland Garros, iar Teba, haine pentru țări europene precum Franța și Italia, dar și covoare și perne de rugăciune pentru țările arabe, precum Siria, Iordania și Sudan!

Revenind la zilele noastre… toate astea sunt istorie, evident. Dar Teba este primul exemplu concret și de succes care dovedește că acolo unde există cultură, istoria poate să aibă o continuitate. Urmează fosta fabrică MARTA – avem noi o presimțire vagă (și speranțe exponențial mai mari)… dar până una, alta, rămânem cu ochii pe viitoarele acțiuni cultural-artistice de la TEBA (detalii, aici). 

…și pe noul Muzeu TEBA! (intrarea dinspre str. Mucius Scaevola)