Internet of Things (abreviat și IoT, în traducere Internetul Obiectelor) este un concept ce presupune folosirea Internetului pentru a conecta între ele diferite dispozitive, servicii și sisteme automate, formând astfel o rețea de obiecte. Internet of ki (abreviat și IoK, iar ki fiind abreviere din Kinema Ikon) este exact acest lucru, dar transpus în artă. Este oficial un pas înspre viitor, în cea mai nouă etapă cu care tutela arădeană de artă contemporană (și, până nu demult, hibridă), cocheta deja de ceva vreme.

Arădenii curioși de ultimele nebunii hypertech marca ki au fost întâmpinați, vineri seara, cu 12 aparate care au acaparat sala Kinema Ikon a Muzeului de Artă și care sunt, fiecare în parte, câte o mostră hard- și software despre cum kinema ikon înțelege greșit, cu bună știință, internetul lucrurilor.

13m10j, Bogdan Dinu (Bogdanator), Bogdan Tomșa, flo’, gH, Ioana Vreme Moser, Livia Mateiaș, Laurian Popa, Nita Mocanu & Marius Stoica, Thea Lazăr, Flaviu Rogojan și reVoltaire (Călin Man, coordonatorul tutelei) sunt artiștii care și-au expus aceste 12 instalații smart, fiecare obiect inspirându-se din puterea internetului, respirând Wi-Fi și expirând artă… așa cum ne-a obișnuit kinema ikon - ludică.

Tot în ordinea creatorilor mai sus enumerați, lucrările sunt următoarele: Mobile Matrix_2014 (o aplicație pe o tabletă, care vrea să fie un tipar audio-vizual interactiv), late’n’see (un robot Arduino care o arde aiurea, ghidându-se cu un dispozitiv care detectează mișcarea… sau, așa cum e prezentat pe afiș: o platformă pentru evitarea obiectelor, dar nu și a problemelor), Unidentified (o instalație cuprinzând o grămadă de eprubete, dintre care câteva cu capace roșii care, la rândul lor, formează cuvântul „Quarantine”, plus un ecran pe care o citoplasmă, poate un virus albastru sau poate o balenă albastră transfirgurată și transvirtuală se desfășoară în voie), internet is going crazy (o adunătură de obiecte și filmulețe care oferă tot mai multă informație, dar tot mai puțin sens), m 0 th [the origin of a ripple] (o vizualizare inversă a efectului „butterfly”, sau cu alte cuvinte o reprezentare vizuală a datelor furnizate aproape în timp real din satelit prin antipod – coordonate GPS opuse locației aparatului – în forma unor lumini oscilante), tête-ài-tête (două inteligențe artificiale în format hardware, ori doi androizi cubici și „gură spartă”, angrenați într-o dispută algoritmică online, care imită, în fapt, cuvintele spicuite în urma piratării unor frecvențe radio), Biolaptop (o simbioză între natură, tehnologie și artă – adică un laptop / deci automat: internet / cuprins de licheni), Disfunctional objects (animație digitală, inginerie și/sau artă online și/sau simulată), There was no “real” sunny day (instalație interactivă digitală. Lucrarea este construită în jurul unei stări de fapt comune, deromantizată de vizionarea unei realități amenințătoare), Photosynthesis (un ecran LCD care oferă fotosinteză artificială, printr-un slideshow de imagini paradisiace luate de pe google, unor plante reale), Mirai (importul pe suport print a unui tip de malware numit „Mirai” – 未来, în traducere din japoneză: viitorul -, care poate face ca până și termostatul tău smart să ducă o viață secretă în slujba hackerilor. #AparatNeapărat: cu două ilustrații manga) și ultimul, dar nu cel din urmă, You Are Not Invisible, Man!… o instalație interconectată care este cu atât mai greu de explicat sau de „despachetat” în idei, datorită complexității electronice și improvizatorice… fiind aici atât un ecran care transmite prin LiveStream filmarea camerelor de luat vederi în sală, cât și o altă cameră care „filează” publicul de la nivelul mesei și transmite imaginile direct într-un alt ecran, precum și o tabletă cu imaginea virtuală a planetei Terra care semnalează locația exactă a Aradului, dar și niște lupe, o cutie de printer care se simte în Districtul Roșu al Amsterdamului, o bobină Tesla, o proiecție cu „You Are Not Invisible, Man” pe perete, un binoclu prin care poți să te uiți la camera de luat vederi, ca să te vadă camera cum te uiți și lumea să te vadă pe ecran cum stai acolo și te uiți la cei care se uită la tine cum te uiți la ei și așa mai departe… sau ceva de genul, n-am înțeles exact