„Încerc să creez o lume stranie născută din echilibrul delicat dintre individual și intenţie. Elemente din traiectoria istoriei personale sunt re-contextualizate într-un mod primordial feminin, contemporan. Aceste «realităţi» evocatoare devin spaţii înzestrate cu note puternic personale, naraţiuni misterioase pe cale să se desfăşoare. Cred că animalele şi obiectele pe care le folosim în viaţa noastră de zi cu zi pot deveni adevărate porţi, deschideri ce ne ajută să avem acces la propria noastră umanitate. Mă străduiesc să fiu analitică, dar în acelaşi timp empatică în căutarea originilor a ceea ce ne face umani”, anunță artista plastică Diana Serghiuță pe peretele sălii Ovidiu Maitec a Muzeului de Artă Arad.

Expoziția „Melancolia”, a cărei vernisaj a avut loc vineri seara, te poate face să te uiți ca vaca la mamela umană… sau să descoperi naturalețea - și obscuritatea, deopotrivă - unor tradiții de când lumea.

„Lucrările Dianei Serghiuță sunt reflectări transfigurate ale unor trăiri complexe, petrecute pe fâșia care desparte/unește realul cu imaginarul, raționalul cu emoționalul, trecutul cu prezentul, amintirea cu visul. Din această osmoză alchimică, ce are la temelie un mod unic și personal de structurare a imaginarului, bântuit uneori de fertile neliniști și spaime, se naște, iată, o lume de forme și chipuri, de relații mamă-copil, animal-pui, om-animal, animal-animal, animal-plantă, plantă-obiect, care «te sperie, da’-ți place», te tulbură, dar te și îndeamnă la rodnice interogații” – Onisim Colta.