FITN7: Amintiri, după Ion Creangă
Spectacol-concert de: Ada Milea
Scenografia: Alexandra Constantin
Light-design: Andrei Florea
Distribuția: Andrei Merchea Zapotoțki (Ion), Emanuel Becheru (Nicî), Rareș Pîrlog (moșu`), Gina Gulai (baba), Corina Grigoraș (Smărăndița), Dragoș Ionescu (popa), Nora Covali (preoteasa), Cătălina Ieșanu (mama), Maria Hobovski (mătușa), Valentin Florea (Ionicî), Cătălina Bălălău (Ozana), „Sir Blues” Vali Răcilă (invitat special)
Producător: Teatrul Tineretului Piatra Neamț

Cu Vali Răcilă la muzicuță și chitară, piesa nemțeană i-a făcut pe copii să danseze alături de popii fictivi; nici tămâia din sală nu i-a oprit să râdă la fiecare năzbâtie. Actorii au mai lucrat împreună și în piesa „Visătorul”, având o prestație dezinvoltă și plină de umor candid. Iată, Ada Milea poate fi apreciată atât de părinți, cât și de generațiile care vin din urmă. O asemenea forfotă și genialitate nu poate decât să ne răscolească.

Muștele de pe hârtie

La școală ți se face instructajul cam ca la soldați. Greșești și popa (profesorul) te lovește zdravăn cu un bici. Pe toți ne-au crescut cu frica, mereu motivându-ne că bătaia e sfântă. De aceea, mulți se bucură când aud de păruieli. Erai completat cu pumni și palme la o simplă julitură. În plus, n-aveai voie să-l taxezi pe preot nici măcar cu o sudalmă. El vine la copii cu cozonaci și bani, iar dacă-i plesnește, dreptatea e de partea sa. Dar cum sunt praznice puține, popa e un om abject.

Vezi-ți de carte și lasă nebuniile – cam ăsta e mesaju`. În rest, popa o duce bine dacă nu e cercetat. Mai departe, lui Nicî* i se-așterne să se preoțească… asta pentru parohie și alte privilegii. Astfel, copilul trebuie să se potolească. Nu faci dintr-un bou o persoană deșteaptă.

Lui Nicî îi place lectura și-ar ajunge scriitor dacă nu ar sta la ore. Evident, acest calcul iese din discuție. Ca să te dezvolți „corespunzător”, vei fi automat de partea instituției. Altminteri, cursa e pierdută și-ai căzut în gol. Prin urmare, la școală ești dresat să auzi clopoțelul și să nu pui întrebări.   

Nică și realitatea

Ni se zice că școlile au nevoie de dascăli dedicați. Aici nu sunt de-acord, pentru că nu suport ideea de compromis și obligații. Dar, în fine, asta-i altă poveste – mult mai complicată decât cea a lui Creangă. Așadar, învățătorul tre` să fie bun și ieftin, acestea fiind unicele criterii care ne interesează.

Bietul Nicî se molipsește de râie și fură din cireșul mătușii. După scăldat, rămâne fără haine, iar dimineața-l scoală pupăza. Maică-sa îl pălmuiește, întreabându-l de pasăre. În mod sigur „cineva” a trecut pe lângă tei și a înhățat-o.

Zvonurile spun că Nicî se jurase s-o strângă de gât, vorbind-o numai de rău.

Revenind la ale noastre

Satul mai înseamnă și nostalgia unor părinți tineri și frumoși. Cu toții eram niște necizelați, dar zburdam prin curte toată ziulica. Tata ajungea acasă obosit, iar mămuca încerca să ne potolească. Preotul era un om respectat și cine nu se scula în zori suferea din plin. Viața se-nvârtea în jurul bisericii ascunse pe după o căpiță. 

În loc de încheiere, nu uitați s-o luați și cu bune și cu rele. Bravo, Ada Milea!

*De la clasicul Nică plus dialectul de Moldova  

MAI JOS AVEȚI DOUĂ CLIPURI DIN SPECTACOL. DATA VIITOARE NE REVEDEM CU PIESA „EMIGRANȚII”, ULTIMA DIN PROGRAMUL FITN7