Vernisajul „Impresii”, organizat ieri seară la Sala Clio din cadrul Complexului Muzeal Arad, a adunat lucrările a trei artiști cu stiluri complet diferite, însă având în comun o punte de legătură, toți trei fiind membri ai Asociației Artiștilor Plastici din Timișoara „Romul Ladea” și studenți ai vestitului dr. Carol David, profesor universitar al Facultății de Arte și Design din Timișoara.

Lucrările lui Ali Zarioiu au fost cele cu care cei prezenți au interacționat mai întâi, fiind expuse în primul „compartiment” al sălii. Este pentru a doua oară când arădenii au ocazia să-i admire operele pictorului timișorean, însă de data aceasta ele îndepărtându-se mult de stilul care îi era caracteristic. Ali Zarioiu și-a obișnuit publicul cu lucrări în stil impresionist, însă acum a dorit să experimenteze un tărâm nou, care să scoată la iveală România cea arhaică, tradițională, însă într-un mod mai personal, mai adânc, nu doar ca peisaj, ci ca sentiment. Rezultatul a fost un adevărat succes, aducându-i Premiul Salonului Anual de Arta „Romul Ladea”.

Cel de-al doilea „compartiment” al sălii a fost destinat lucrărilor Alexandrei Tabuica – o colecție de peisaje, pictate în ulei pe pânză, în culori pastelate. Artista este de origine arădeancă, însă locuiește în Timișoara încă din anii 90. Consideră arta un element indispensabil vieții, mărturisind că și-ar dori, dacă ar fi posibil, să picteze 24 de ore din 24. Lucrările ei prezintă peisaje din natură, redate într-un stil foarte fin, de o sensibilitate aparte, pictorița având un simț al culorii deosebit și un ochi bine format, majoritatea tablourilor sale reprezentând locuri vizitate cândva de ea, însă pictate „din amintire”. În lucrările sale, Tabuica încearcă să împletească elementele peisagistice cu senzațiile pe care le-a simțit atunci când a privit locurile respective, în lumea reală.

Capătul „călătoriei” noastre prin Sala Clio ne-a dus pe tărâmul abstractului. Prin lucrările sale, arădeanca Maria Mădălina Motorca explorează istoria scrisului, combinând pictura cu elemente de grafică și purtându-ne, ca printr-o mașină a timpului, în vremurile Mesopotamiei și Egiptului Antic, când scrisul era redat prin hieroglife, ca pe urmă să ne propulseze într-un viitor îndepărtat al umanității, în care acesta, în viziunea ei, s-a metamorfozat într-un asemenea grad, astfel încât a atins nivelul abstractului absolut.

Trei artiști. Trei stiluri complet diferite de a vedea, a înțelege și a prezenta lumea înconjurătoare. Iată chintesența acestei expoziții de artă, publicului rămânându-i rolul de a-și forma singur propriile IMPRESII, după ce și-a delectat ochii cu frumoasele lucrări.