Mama vitregă vs. bunicii

47192941_320498441890136_3503472619405967360_n

Trupa de Marionete a Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad prezintă spectacolul „Dumbrava minunată”
Regia: Francisca Simionescu
Scenografia: Zoe Eisele Szucs
Distribuția: Adina Doba, Oana Rogojină, Lăcrimioara Szlanko, Sorin Dorobanțu, Cristian Bordaș, Mircea Moș

Pe unde umbli, Lizuca? Uite ce murdară ești! Te gândești numai la joacă. Eram la spălat de vase și la șters podele. Ești obraznică și needucată. Of, copiii din ziua de azi! Toanto! leneșo! Mi-ai scăpat și farfuria!

Lizuca o servește pe maică-sa la nas și e luată la rost în ultimul hal. Musafirele mamei vitrege sunt la fel de guralive, așa că fetița se decide să fugă la bunici. Îl ia și pe cățelul Patrocle, care la rându-i are în gură un dărab de pâine (că doar n-are buzunare).

Pe drum se întâlnesc cu Sora Soarelui și Lizuca îi stropește rădăcinile să își revină. Cu tulpina frântă razele ar fi doborât-o rapid, așa că-i mulțumește copilei oferindu-i o cunună.

Casa bunicilor e undeva în zare. Lui Albinel cel Deștept îi place să mediteze, în timp ce restul albinelor caută polen și ceară. E un leneș și un trântor, dar Patrocle și Lizuca culeg singuri toată mierea. Drept răsplată, primesc un borcan numai pentru ei, pe care-l halesc la primul popas.

E seară și Patrocle se sperie de umbra propriei cozi. Deodată, apare Împăratul Broaștelor, care-i roagă pe cei doi să-l arunce în pârâu, promițându-le că altruismul lor nu va fi uitat. Roșeața norilor aprinde dumbrava și Lizuca merge în căutarea unui culcuș, simțind totodată că s-a rătăcit. În cele din urmă, Bufnița Pădurii o lasă să-nnopteze chiar la ea în scorbură.

Of, copil orfan, intrați!

Albă ca Zăpada intră în cadru cu tot cu piticii voioși. Apare și Trubadurul Pădurii, cu mandolina într-o mână și cu dansul în picioare. De fapt, apare și-ntr-o carte mai veche a bunicilor, pentru că, nu-i așa, fără povești viața-i searbădă și tristă și n-ar exista nici minunile dumbravei.

Piticii adună floricele într-o veselie, iar inelul e păstrat pentru Făt-Frumos. Încet-încet, vine și noaptea. Pădurea nu adoarme, doar oamenii dorm și nu știu ce se-ntâmplă-n jur, îi transmite Zâna Lizucăi. Dar eu nu dorm ca restul, îi replică Lizuca vrăjită de evenimente.

Mesagerii pădurii ne transmit că Făt-Frumos a găsit-o pe Ileana Cosânzeana. De ani de zile-o căuta, mergând din poveste-n poveste. Lizuca le va prezenta coronița drept cadou, iar șoriceii muzicali își vor face numărul. Va fi o nuntă cum rar s-au mai văzut.

Se aud cocoșii, semn că se apropie zorii. Lizuca sare peste micul dejun pregătit de Albă ca Zăpada și-și continuă drumul spre casa bunicilor. Patrocle n-a visat nimic, dar a sforăit la greu. Mai sosesc pe scenă veverița și bursucul, iar copila îi întâmpină cu apă de izvor, oferindu-se să le culeagă și niște alune.

Lui Ucu Bursucu’ (sau Ucu Năucu’) îi place să le piște pe veverițe de codiță, dar n-a mâncat niciodată fetițe (cum s-ar fi zvonit). Se pornește ploaia și ciupercile se umflă ca niște umbrele. Apare din nou broscoiul, ținându-se de cuvânt și aducând cu el o barcă pentru Lizuca și Patrocle. Bursucul se oferă să meargă cu ei și cât ai clipit au ajuns la bunici. Aici sunt primiți cu lapte și miere, iar mamei vitrege îi sfârâie călcâiele, fiind alungată de Patrocle și bursuc.

Dumbrava rămâne a Lizucăi și-a tuturor copiilor.

Următorul spectacol va avea loc pe data de 2 decembrie. Mai multe detalii puteți găsi aici

Haideți la teatru, merită!

Scrie un comentariu