Între media şi “freestyle”: Kinema Ikon

kinema ikon freestyle III

Cel mai longeviv proiect experimental românesc continuă să aibă un cuvânt în arta contemporană locală.

Zilele trecute, în cadrul unui şir de evenimente multimedia, în cafeneaua KF s-a lansat revista exhibiţionist-experimentalistă, unică în peisajul artei contemporane din Arad, ce sfidează limitele imaginaţiei şi ale creativităţii: “Intermedia – Freestyle 3”.

Respectând, dar în acelaşi timp supunând unei evoluţii conceptul şi preocuparea grupului kinema ikon, în concordanţă cu schimbarea generaţiilor şi a posibilităţilor multimedia constant modernizate, revista gratuită(!) adună, în mai mult de 100 de pagini, ilustraţii exhaustiv-artistice, combinând elemente abstracte, minimalistice, benzi desenate bizare, cadre desprinse din realitate şi contraponderate cu efecte digitale, sau decupaje din ziare grupate cu poze într-un montaj haotic, dar ocolind în mod elocvent obligaţia transmiterii unui mesaj extraestetic către un public ţintă. La fiecare operă de artă experimentală a tinerilor creatori predomină imaginaţia liberă, nu există nicio tematică unanimă, spre nemulţumirea manifestată în editorialul scris de George Săbău. Însă, tocmai această libertate artistică face revista atât de …excentric de excepţională. Pe această ideologie contemplativă mizează numărul 20 al revistei “Intermedia”, cel de-al treilea din seria ce poartă sugestiv numele de “Freestyle.”

Un experiment ce scrie istorie

În 1970, fondatorul, promotorul, teoreticeanul şi neobositul animator al grupului (de la bun început şi până în zilele noastre), Gheorghe Săbău, împreună cu un grup de tineri intelectuali doritori să facă artă alternativă, a pus bazele unui proiect experimental ce încă de atunci a surclasat posibilităţile şi limitele tehnologice ale vremurilor. Din cauza situaţiei politice, gruparea a funcţionat sub tutela unui “cineclub”, denumit “Atelier 16”, şi a produs scurtmetraje pe 16 milimetri. Proiectul cu denumirea sofisticată şi mai “independentă”, kinema ikon, semnala interesul teoretic pentru limbajul “iconic”. De-a lungul anilor, componenţa grupului s-a schimbat de nenumărate ori, membrii acestuia devenind ulterior nume de rezonanţă în mass-media, arte, sau chiar politică. În cele două decenii de activitate sub regimul comunist s-au produs 62 de scurtmetraje şi o serie de titluri au ieşit către mici festivaluri naţionale sau în ţările vecine.

Un brand al Aradului

În Arad au fost organizate în anii ’80 câteva reuniuni “interdisciplinare”, cu proiecţii şi dezbateri, alături de membrii kinema ikon participând numeroşi literari şi artişti vizuali, majoritatea din “noul val” postmodern al perioadei. Mulţumită unui premiu obţinut la festivalul de scurtmetraje de ficţiune de la Brno (Cehia), kinema ikon a ieşit în rampă şi pe nivel naţional. Au editat şi două publicaţii: “Conversaţia” şi “Intermedia”. De aici, restul e (aproape) istorie: cele trei etape parcurse, de la film experimental (1970 – 1989), mixed media (1990 – 1994) şi, din 1994 până azi, “hypermedia”, fac din kinema ikon cel mai important proiect artistic postmodern, ce mai are multe de spus, sau mai bine-zis, de experimentat, în viitorul artelor alternative.

Articol apărut pe aradon.ro și în săptămânalul Super Info

Comments are closed.