de Duncan Macmillan
Regia, conceptul scenografic, Light & Sound design: Radu-Alexandru Nica
Producător: Teatrul pentru Copii şi Tineret „Ariel” Târgu-Mureş 

Începe cearta-n cuplu. De ce-ai pornit motorul? Ascultam un post de radio. Ea vrea un copil. Ce crezi? E ca şi cum mi-ai sparge faţa. Vrea să fie-nvăluită în aura maternităţii. Şosetuţe, lapte, vomă, plus un tată în peisaj. Pe scurt, a face un copil e-un mod de-a explica iubirea şi de-a supravieţui. El vede doar în ceaţă. Bărbatul standard într-un decor îndepărtat. Vede groaza, ura, dragostea, speranţa şi cu 7000 de generaţii-n urmă. Este muzician. Po` să pui cd-ul tău să văd ce melodii mai ai.

Măsuri extreme: Dacă vrei să salvezi planeta, nu fă copii şi sinucide-te. Dar odrasla s-ar putea să scoată urşii, Bangladeshul şi lumea din rahat. Sau am putea planta păduri să refacem oxigenul. Unii sunt înapoiaţi şi nu merită copii. Alţii sunt mai gânditori. Păi şi ce, rămâi steril? Chiar vrei să extermini rasa? Nu le-ai văzut pe tipele alea (?), la 30 de ani îs cu paiu-n gură şi-s deja bunici. Trăim într-un mediu plin de droguri, peşti şi homeleşi, aşa că nici nu mă gândesc. Hai atunci să adoptăm.

Mai demult ieşeam la club, la zoo… A procrea e ceva sfânt şi tu te uiţi la mine ca un criminal. Parcă eşti din filme porno! Bine, na, încerc să fiu şi eu pe fază! Mi se scoală şi vreau să te rănesc un pic… să te rup în două. Am pofte animalice. Nu vreau ceva să mi se-ntâmple numai mie, ci un lucru cu care să fim amândoi de-acord. Aşa mă simt, de parc-ai vrea să-mi scoţi dantura şi ce-am în interior, ca apoi să mă-ngropi în pădure. Şi să nu te masturbezi, avem nevoie de tot ce dispunem. La economia asta mondială, ş-aşa oamenii nu mai cumpără albume.

Eu sânt o realistă, o să merg la ecograf, o să doară şi mi-e frică. O să mi se lase sânii şi o să mă fac cât China. Cu asta presupun că te laşi şi de fumat. N-ai vrea să ne salvezi de SIDA? Mi-a venit ciclu’, asta nu înseamnă că nu am dreptate. De la revoluţia industrială-ncoace s-a stricat cam tot. Hai rapid să facem sex într-o toaletă, aşa ajungi şi la şedinţă. Nu mai lăsa apa să curgă. Măcar acum, putem să nu ne mai gândim la mediul înconjurător? Dacă iese pozitiv, mă duc s-o sun pe mama. Când mă gândesc la ai tăi îmi vine să le bag foarfeca în ochi. Hai să nu ne sfâşiem, mi-e indiferent cum o s-arate, un boţ de carne, da` i-al meu. Îmi doresc să fi citit mai mult sau să fi călătorit. Sau să mă fi culcat cu o droaie de femei.

Abia aţipesc, mă gândesc la prostii. Mintea-mi fuge la dezastre şi bucăţi din Terra prăbuşite-n mare. Mă holbez la lucrurile pe care ea le-a subliniat şi nu-nţeleg ce-i de văzut. Vomit! Eşti uriaşă! (…) Şi lasă-mă că n-am burtică! Uite camera copilului, dacă n-o să-l pot iubi? Dacă mă strânge de deget şi n-o să pot reacţiona?

Am pierdut sarcina, pot fuma din nou. Ar trebui să fim uşuraţi. Deschidem o şampanie, plecăm cu avionul şi ne ocupăm de noi. Ne revoltăm, distrugem ceva, e o lume de căcat. De zile-ntregi nu-mi zici nimic. Hai mai încercăm o dată.

M-am sărutat cu aia nouă. Angajata temporară? Da, a fost drăguţă cu mine, iar eu n-am opus rezistenţă. Oricât sunt de furioasă, te iubesc nespus. Dacă luni e la serviciu, probabil am s-o fac din nou. Mi-e dor de tine, mi-aş dori să le laşi pe celelalte. Sunt rezonabilă, dar cam atât. Lumina se stinge. El îşi dă inelele şi cerceii jos. Relaţia s-a încheiat.

Tatăl lui murise şi s-au întâlnit din nou. Ţi-ai lăsat barbă, n-arată rău, am fost surprinsă când m-ai sunat. Cum e pe la lucru? Angajata ce mai face? N-am mai avut energie. Acum o am pe alta. În esenţă, amândoi s-au cam schimbat. El se-apucă de ţigări, ea se lasă între timp. El nu-i normal la cap, o arde pe electro. Nu mai ştiu ce se-ntâmplă în lume, oamenii nu mă stresează, nu mai ţin minte ce fac. Vrei să zici că eşti un zombie? Într-un final, se fut, fără ca vreunul să se simtă prost. Tu te-ai mai culcat cu două, eu am de la tine sertarul cu ciorapi. Ha, te-am rupt, îs iar însărcinată! Până te decizi, se naşte. Interpretul vrea să discute cu logodnica.

Hai să ne căsătorim. Doamne, cât de trist, poate nu-l păstrez. O iubeşti pe aia şi mă iei pe mine la altar. Bine, o să îmi comand o rochie. Îţi curge sânge din nas, te-ai rănit. Eşti un bou, de aia. Dă-mi telefonu` să vorbesc cu ea! O luăm iarăşi de la zero, eşti un străin nenorocit, imatur şi futălău. Mergem la cursuri de crescut copiii şi plantăm păduri. Ne cultivăm mâncarea singuri şi circulăm cu bicicleta. În regulă, mă mai gândesc.

Respiră, respiră, respiră… şi naşte. Auăleu, am uitat aparatu`. Trece vremea, copilu` creşte şi are numai note bune. N-ar trebui să se uite la aşa ceva, du-te şi vorbeşte-i! Excursie cu clasa? La cum merge astăzi lumea, vreau să-l văd înainte să plece. Mi-e dor de tine, vorbesc a proasta. Nu mai şterge prafu` şi lasă naibii televizoru`. Florile-s schimbate, te iubesc din nou.

Text & Foto: Iulian Leonard