Ieri am avut parte de un film foarte bun la Teba, e vorba despre Enter the Void.

Totul a durat aproape trei ore, timp în care lumea a mai plecat, mai ales după prima jumătate de oră şi mai ales cei veniţi cu copiii, considerând că pelicula nu e pentru ei deloc. E drept, nici trailerul de pe net nu indică acest lucru. Dar în fine, jumate din scaune au rămas ocupate de cei pregătiţi pentru aşa ceva.

Oamenii care au stat cap-coadă au aplaudat în cor la final, asistând ulterior şi la discuţiile dirijate de regizorii Titus Muntean şi Mihnea Rareş Hanţiu.

Mă gândeam, mamă, păi e film autist în toată regula, ăştia ne vor mânca cu Capitala lor Culturală cu tot. Spre surprinderea mea însă, am văzut şi oameni în vârstă după ce s-a terminat, semn că nu toţi suntem chiar aşa de spălaţi pe creier.

 În orice caz, e nevoie să parcurgi în linişte anumite etape, mai exact – te aşezi în faţa calculatorului şi dai un search pe imdb (dac-ai auzit de net). Pentru mine şi mulţi alţii, aşa a început tripu’ cu filmele, apoi cu DC++ şi torentele. La fel ar fi dac-ai sta într-o bibliotecă şi-ai da o raită printre rafturi.

E greu, foarte greu să educi un public obişnuit cu tâmpeniile de la televizor. Ce să mai zicem de ăia care se uită pe Youtube la pisici care cântă la pian sau la peşti care-ţi fac cu ochiul. Pe de altă parte, când ştii anumite lucruri, parcă ţi-e şi lene să le explici de n ori tuturor, dorind la rândul tău să evoluezi. Mi-a ieşit, din nou două idei care se bat cap în cap în acelaşi paragraf. Ce vreau să zic e că fiecare are ritmul lui, nu poţi avea pretenţia ca un pitic să ajungă până la tavan, te duci şi arunci singur la coş.

Bun, următorul eveniment de la TEBA va fi: https://www.facebook.com/events/1635307110019205/

Care vreţi, vă aşteptăm.