‪#‎shareurileajută‬ ‪#‎vreau1000delikeuri‬

vreau1000delikeuri‬

am rămas în ţară noi ăştia de pe chat şi-atât. în rest, dau fie de suficienţi, fie de aroganţi, aici referindu-mă la aşa-zisa lume bună, cultivată a oraşului. şi eu unul trăiesc în vest, în mod normal n-aş avea de ce să mă plâng, dar fabricile sunt tot ce mai există. ce vreau să zic e că sântem prea obosiţi să mai reacţionăm noi de noi, mergând la lucrurile care ne interesează tot noi de noi. mâine-poimâine o să confecţionăm oameni din carton care să ne însoţească în oraş. suntem luzării desăvârşiţi şi ne alimentăm zilnic cu aceleaşi iluzii care ne vor duce tot mai aproape de falimentul unei naţii părăsite, triste, urâte, rupte de orice context, paraleli cu tot ce se întâmplă de fapt ! deschideţi teleu’ şi vedeţi dacă puteţi rezista în faţa ecranului mai mult de o oră… contextul socio-politic plus factorii economici nu ne mai permit să băgăm zâmbete prosteşti sau să ne prefacem că ştim ce trebuie făcut. suntem tot mai obosiţi şi fără chef de viaţă, tot mai lipsiţi de umor şi spontaneitate, agăţându-ne de ultimele lucruri care mai există pentru noi: munca, netul şi depresiile de rigoare. nu vă mai aşteptaţi să se întâmple ceva, să citiţi în linişte o carte, să mergeţi la un film ok, să cunoaşteţi oameni noi şi dezinvolţi, cu care să puteţi purta o conversaţie cât de cât. nu. ni-mic. în linişte şi plini de seninătate, cu bagajele făcute pe jumate, realizăm că nu mai avem ce căuta în România.

Scrie un comentariu